Yacht Expert
Yacht Expert
 
RO   EN
 
 
 
Ce ati alege:
Cumpararea unei barci de 100.000 euro si navigarea in apele romanesti
Petrecerea vacantelor in sistem chartering
 
Facebook
 
       





 


Incursiune în adâncuri


Generaţii întregi au crescut privind cu pasiune documentarele lui Jacques Cousteau. Acum, cu paşi mici, dar siguri, scufundările au devenit accesibile şi pentru români, aceştia având acum libertatea de a călători în cele mai minunate locaţii submarine.


Scufundările le oferă practicanţilor posibilitatea de a admira viaţa din lacuri, mări sau oceane. Scuba, denumire preluată parţial şi de români din limba engleză, reprezintă un acronim de la „self contained underwater breathing apparatus" şi se referă la respiraţia subacvatică cu ajutorul echipamentelor. Majoritatea scafandrilor practică acest sport pentru plăcerea proprie, dar există şi oameni ce fac o carieră din asta. E nevoie, în explorările petroliere marine, de scafandri, dar și de oamenii de ştiinţă ce analizează oceanele saude divizii militare speciale. Inventatorul şi promotorul scufundărilor aşa cum le putem practica noi acum, Jacques Yves Cousteau, a fost unul dintre primii „activişti" în protecţia mediului înconjurător, fundaţia ce îi poartă numele fiind în continuare o forţă în protejarea mediului marin şi în promovarea scufundărilor. Pasionaţii pot deveni membri ai Cousteau Society sau pur şi simplu se pot informa despre provocările cu care se confruntă biodiversitatea marină de pe pagina web www.cousteau.org.

Cât mă costă echipamentele? Dar un curs?

Pentru începători un curs de scuba poate costa în România de la 750 lei, iar echipamentele pot varia în funcţie de tipul de scufundare pentru care optaţi. Primele ore de curs vor fi teoretice, după care urmează pregătirea practică în bazin şi, într-un final scufundări în mare. Centre de pregătire pentru Scuba se află în Bucureşti, Constanţa, Eforie Nord sau Olimp. Snorkeling sau scufundarea în care se respiră prin tub, se practică cel mai frecvent în zonele tropicale acolo unde vizibilitatea este foarte bună în apă. Un tub de respirat costă în jur de 60 de lei, iar o pereche de ochelari pornește de la 80 de lei.


Cei mai curajoşi pot încerca free diving (scufundarea în apnee), unde o mască are preţuri în jur de 90 de lei şi un computer costă 1000 lei.





Labele de scafandru costă şi ele începând cu 300 de lei. La scufundarea propriu-zisă avem nevoie de un costum de neopren, instalaţii de butelii cu oxigen, ceasuri de presiune şi calculatoare de timp, măşti şi lanterne. Acesta este cel mai costisitor mod de a te scufunda, dar şi cel mai interesant, şi necesită un buget de aproximativ 1000 euro la început. Odată ce te-ai apucat să descoperi „minunile" de sub apă, acest lucru te va captiva şi vei începe să investeşti şi în echipamente de filmare sau fotografiere subacvatice, pentru a putea împărtăşi lucrurile pe care le vezi cu ceilalţi. Am dat aceste preţuri pentru ca orice om ce îşi doreşte să practice scufundări să poată calcula un buget minim necesar. Preţurile nu sunt mari dacă ne raportăm la posibilităţile pe care le oferă acest sport.

Ce îi trebuie unui om să devină scafandru?

Pentru scufundări nu există o limită de vârstă, dar practicantul trebuie să aibe o stare de sănătate excelentă, mai ales să nu sufere de afecţiuni ale plămânilor. Este bine, de asemenea, ca practicantul acestui sport să nu sufere de claustrofobie. Pentru cei ce lucrează ca scafandri există un control medical cu bareme strict definite.

Care sunt riscurile?

Scuba nu este un sport periculos, fiind considerat mai sigur decât alpinismul sau majoritatea sporturilor aşa zis "extreme". Echipamentele moderne de scufundări sunt uşor de folosit şi fiabile, aşa că, după o pregătire adecvată, scufundările pot fi savurate în siguranţă. Majoritatea accidentărilor au loc din cauza echipamentului inadecvat sau a hazardării practicanţilor. Există totuşi riscuri implicite în practicarea acestui sport. Cursurile de scufundări le abordează, aprofundarea lor fiind parte din etapele obţinerii unui brevet.



Majoritatea problemelor de sănătate sunt cauzate de forme ale barotraumelor, disfuncţii apărute din cauza diferenţelor de presiune. Alte riscuri ce pot apărea sunt legate de inhalarea de gaze periculoase ori din cauze mecanice sau de pericole existente în mediul marin.

Unde pot să fac scuba?

Majoritatea scafandrilor preferă lacurile, mările sau oceanele în detrimentul apelor curgătoare, unde peisajul acvatic este limitat şi ai mai puţină stabilitate datorită curentului. În România, cele mai atractive locuri de scufundări sunt, cu siguranţă, epavele din Marea Neagră, pasionaţii recomandând şi zona Cazinoului din Constanţa unde pot găsi multe vestigii arheologice, dar şi în Portul Agigea ori în zona Portului Mangalia, în zona izvoarelor sulfuroase unde flora şi fauna sunt deosebite. Cel mai spectaculos loc de scufundare de la noi din ţară, recomandat doar scafandrilor profesionişti, este Peştera Isverna din Munţii Mehedinţi. Pentru cei ce vor mai mult, agenţiile de turism oferă vacanţe special destinate pentru scuba în Turcia, Croaţia, Grecia sau pentru cei mai pretenţioşi chiar Egipt, Tailanda ori Cuba. Practic, ofertele sunt nelimitate, existând câte o variantă pentru fiecare buget.

Pont pentru o afacere de succes

O şcoală de scuba sau organizarea de vacanţe pentru pasionaţii de scuba reprezintă şi o potenţială sursă de venit pentru oamenii de afaceri întreprinzători. În ultimii ani, scuba, alături de alte sporturi "extreme" cum sunt paraşutismul ori kite surfing-ul, a luat amploare la noi în țară. Piaţa de scuba diving a crescut de aproape 10 ori din 2005 până în 2008, avântul pe care l-a avut acest domeniu fiind impresionant şi promiţător, chiar în condiţiile actualei crize financiare. Un alt avantaj al acestui fel de afacere este interacţiunea strânsă cu clienţii, din care ajungi într-un final să câştigi parteneri pentru scufundări şi chiar prieteni noi. sport nautic




 
HOMEREVISTAGALERIE FOTO
Copyright © 2017 AutoExpert Consult
Revista AutoExpert - Partenerul tau auto