Pentru prima dată în istoria Volvo Ocean Race, la ediția 2014-2015 toate echipajele au evoluat pe același tip de ambarcațiune. A rezul tat cea mai strânsă întrecere disputată vreodată, câștig de cauză având Abu Dhabi Ocean Racing. Nu este de mirare că acum toată lumea așteaptă viitoarea ediție, 2017-2018.
În cele 11 ediții derulate de-a lungul istoriei acestei întreceri, rezultatele finale depindeau de trei factori. Primul dintre aceștia era reprezentat de organizatori, care stabileau parametrii care definesc viteza, controlând lungimea, greutatea și velele ambarcațiunii. Cel de-al doilea era reprezentat de designeri, care porneau de la aceste repere și încercau să conceapă barca cea mai rapidă, dar și de constructori, care foloseau cele mai bune tehnologii pentru a le pune planurile în aplicare, încercând să obțină valoarea minimă în ceea ce privește greutatea și o rezistență la cele mai înalte cote. În fine, în scenă intrau echipajele, talentul, rezistența, strategia și tehnica lor fiind cele care puneau în valoare resursele ambarcațiunii de care dispuneau. Din nefericire pentru componenții acestora din urmă însă, calitățile lor nu erau suficiente întotdeauna, pentru că fie echipa de design, fie constructorul nu reușiseră să le ofere cu adevărat un material de concurs competitiv. Și totul se ducea de râpă.
Ei bine, ediția 2014-2015, cea de-a 12-a din istoria Volvo Ocean Race, a schimbat datele problemei. Competiția a devenit una a oamenilor mării, pentru că organizatorii au decis ca toate echipele să aibă la dispoziție un singur tip de ambarcațiune. Este vorba despre Volvo Ocean 65, care a fost realizată pe baza unui set de planuri extrem de exact, realizat de Farr Yacht Design. Mai mult, toate echipele au avut parte de aceiași furnizori, un grup constituit din patru producători mondiali de top, Green Marine, Decision, Persico și Multiplast. Consecința? Reducerea costurilor, ambarcațiunile fiind mult mai ieftine decât cele din precedentele generații, dar, și mai important pentru o competiție sportivă, diferența dintre victorie și eșec a fost făcută de către sportivi, pe apă.„Dacă nu apărea această regulă, probabil că nici măcar nu mai concuram în Volvo Ocean Race”, spunea Ian Walker, skipper-ul Abu Dhabi Ocean Racing. Și aceasta a fost doar una dintre declarațiile care probau că decizia organizatorilor a fost cea justă. Iar cursa de-a lungul căreia echipajele participante au ajuns în 11 porturi în jurul lumii avea să întărească ideea. Viteza ambarcațiunilor a fost la fel de mare precum în edițiile anterioare, însă, spre beneficiul spectacolului, ecarturile între echipaje au fost mai mici decît oricând. A fost o luptă incredibil de strânsă, mărturie fiind nu doar faptul că exista contact vizual între ambarcațiuni pe distanțe de mii de mile, ci și faptul că diferența s-a făcut în intervale de ordinul minutelor. În plus, trebuie să amintim și că șase dintre cele șapte echipaje și-au adjudecat măcar o etapă. La final am avut parte de o premieră, Ian Walker, aflat la a treia participare, izbutind să devină primul britanic care triumfă în această competiție.
Pregătiri pentru o nouă aventură Volvo Ocean Race a devenit cu adevărat o competiție globală, mărturie fiind faptul că 2,4 milioane de oameni s-au aflat în contact cu concurenții în cele 11 porturi pe care aceștia le-au vizitat pe mapamond. Noua rețetă a competiției, ca și ruta parcursă, au avut un real succes, astfel că ele vor sta și la baza viitoarei competiții. Knut Frostad, actualul CEO al Vovo Ocean Race, le-a promis acționarilor că ediția 20172018 va avea la start 8-10 ambarcațiuni și că se va folosi tot proiectul Volvo Ocean 65. „Toate bărcile care au ajuns la finalul ediției trecute vor reveni în competiție în 2017, iar prioritatea noastră este ca echipele angrenate în întrecerea trecută să se regăsească pe lista de start anul viitor. Nu ascund însă că ne dorim să avem 8-10 echipaje, astfel că vom construi, la cerere, și alte exemplare, iar acestea vor avea același cost, 4,5 milioane de euro, pe care l-au avut și bărcile cu care am demarat acest proiect”, a spus Frostad. Proiectul lui Frostad urmează să fie continuat de britanicul Mark Turner, fondatorul OC Sport, care-i va prelua poziția și atribuțiile începând cu data de 7 iunie 2016. Turner a precizat că va căuta să ducă mai departe proiectul început de norvegian, cu atât mai mult cu cât acesta a reușit să transforme Volvo Ocean Race într-o competiție globală și prin anvergura și impactul său la public.
Astfel, ambarcațiunile vor suferi îmbunătățiri, dar elementele cheie, siguranța și durabilitatea, vor rămâne puncte centrale în acest proiect. Modificările au fost deja prezentate în toamna trecută, la Amsterdam, și urmează să fie puse în practică în perioada noiembrie 2016 – mai 2017. În plus, Turner a precizat că și el, ca și Frostad, consideră că o altă prioritate este atragerea de noi sponsori. „Am regândit regulamentul, pentru că avea 247 de pagini, și am pregătit o versiune nouă, mai concisă, care ne ajută în relația cu potențialii parteneri ai echipelor sau ale porturilor implicate în întrecere. În plus, lucrăm la îmbunătățirea comunicațiilor, iar acest lucru ne va ajuta să promovăm mai bine întrecerea într-o lume media care este în plină schimbare. Reporterii onboard vor beneficia de perioade de pregătire mai lungi și mai complexe, iar o noutate o vor reprezenta dronele cu camere, ghidate prin GPS. Însă, vă asigur, vom avea și alte surprize”, a încheiat Turner. În ceea ce privește ruta ediției viitoare, se știe că vom avea parte de o premieră, Hong Kong. Competiția va ajunge din nou în 9 porturi, lista alfabetică fiind următoarea: Alicante, Auckland, Cape Town, Cardiff, Goteborg, Haga, Hong Kong, Lisabona, Newport/Rhode Island.
PE SCURT
Premieră: Ian Walker este primul britanic care triumfă în această întrecere. El a reușit să-și adjudece victoria la a treia apariție 2 tineri: în fiecare echipaj trebuiau să existe minimum două persoane născute dupa 1 octombrie 1984, incluse la categoria under 30
7 echipe: fiecare dintre acestea a fost compusă din 8 navigatori și un reporter multimedia, cu excepția Team SCA. Aceasta din urmă, prima alcătuită exclusiv din femei care a concurat de la ediția 2000-01 încoace, a avut 11 componente, plus un reporter
19 naționalități: China, Marea Britanie, Franța, SUA, Spania, Australia, Belgia, Danemarca, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Noua Zeelandă, Suedia, Elveția, Emiratele Arabe Unite, Argentina, Brazilia, Antigua
CLIPE DE REFERINȚĂ
Dincolo de competiția în sine, Volvo Ocean Race înseamnă o colecție de clipe de neuitat. Este unul dintre motivele pentru care pe fiecare dintre bărcile care au participat la această regată în jurul lumii s-a aflat și un reporter multimedia și, în plus, cei mai reputați fotografi specializați în imagini legate de aventurile pe mare au ales să fotografieze momente din această întrecere. Iar pe 8 decembrie 2015, Volvo Ocean Race a monopolizat podiumul ediției din acest an a prestigioasei competiții Mirabaud Yacht Racing Image.Trebuie precizat că la Mirabaud Yacht Racing Image au participat imagini suprinse în Volvo Ocean Race, dar și în alte regate clasice, precum America’s Cup sau TP52 Cup. Mai întâi, un juriu alcătuit din experți în domeniul fotografiei au selectat finalistele, pentru ca topul să fie realizat pe baza voturilor publicului. Aproape 40.000 de persoane de pe toate meridianele și-au exprimat preferințele, pagina dedicată concursului înregistrând pe parcursul procesului de votare peste 1,4 milioane de vizualizări.
Prima poziție i-a revenit imaginii realizate de britanicul Rick Tomlinson. Acesta a închiriat un elicopter cu care a survolat apele înghețate din apropiere de Capul Horn și a surprins ambarcațiunea aparținând Team Brunel într-o ipostază în care pare aproape înghițită valuri. Locul secund i-a revenit lui Brian Carlin, care a surprins barca Team Vestas Wind înțepenită într-un banc de nisip pe una dintre plajele din Oceanul Indian, instantaneul primind și titlul „Most Iconic Image” la ediția din acest an a competiției. În fine, un alt instantaneu din aventura Team Brunel, cea care îl are în prim plan pe „zburătorul” Rokas Milevicius, a obținut locul 3. Imaginea îi aparține lui Stefan Coppers.