Am stat de vorbă cu Ulf Røgeberg, renumitul yacht designer din Danemarca care a dat lumii o sumedenie de yachturi, unele unicat, altele construite în serie de șantiere celebre.
Seriozitatea specific nordică cu care este tratată navigația de agrement, securitatea, comfortul dar și viteza sunt atribute pe care le regăsim în toate ambarcațiunile desenate de el.
Mă bucur și mă mândresc de colaborarea pe care o am de mai mult de un an cu acest mare om al industriei de proiectare de yachturi.
Modestia și prietenia cu care își acompaniază profesionalismul fac din lucrul cu el o experiență deosebit de plăcută pentru care îi mulțumesc. Îi mulțumesc de asemenea pentru că și-a rupt din timp pentru a ne răspune la câteva întrebări ale căror răspunsuri le aveți mai jos.
Poate cineva să fie un bun yacht designer fără să fie un bun sailor? Care a fost primul tău contact cu bărcile?
„Pentru a fi yacht designer trebuie să ai ceva cunoștințe de mers cu barca. Cu cât ai mai multă experiență de navigație cu atât vei fi un designer mai bun.
Dar yacht design-ul nu este numai despre a naviga, este și despre a cunoaște bine materialele folosite și desigur, despre estetică.
În fiecare vară, de când eram mic, îmi petreceam verile împreună cu familia la malul mării. Am învățat să înot și să manevrez mica noastră barcă.”
Silver – o navă spațială pe apă ce ar putea deveni realitate!
Ce te-a adus în lumea yacht design-ului? Spune-ne, te rog, câteva cuvinte despre începuturile tale în arhitectura navală.
„Dat fiind interesul meu în legătură cu bărcile și cu sailing-ul în general, am mers în Anglia să studiez Inginerie Navală și Arhitectură Navală.
Am absolvit în 1969 iar în 1972 am fost invitat în Danemarca de către Paul Elvstrøm să fiu parte din proiectul de Cupa Americii pe care îl făcea pentru baronul francez Bich. Proiectul a durat până la sfârșitul lunii octombrie 1973 când Bich a decis să îl ducă înapoi în Franța.
Până la acea dată noi înființaserăm deja o companie de yacht design sub numele Elvstrøm and Kjærulff Yacht Design ApS. Cei trei proprietari erau Paul Elvstrøm, Jan Kjærulff și eu. Am proiectat un număr de bărci de serie și unele unicat.
În 1984 ne-am despărțit, iar Paul și cu mine am format Elvstrøm Yacht Design. Până la acel moment eu eram deja implicat în proiectarea bărcilor de croazieră din gama Deerfoot.”
Ai avut ceva mentori, arhitecți navali pe care i-ai admirat și care te-au inspirat?
„Nu cineva anume, dar am urmărit multe dintre bărcile care ieșeau pe piață, de curse, dar și de croazieră și cu siguranță am fost inspirat de ceea ce se întâmpla în jurul meu.”
Designul interior al unui yacht Contest 59 CS inspirat de Bentley
Este adevărat sau este un mit faptul că bărcile proiectate și produse în partea nordică a Europei sunt mai rezistente, țin mai bine marea decât cele din Mediterana despre care se spune că sunt mai degrabă făcute pentru turism pe vreme bună decât pentru marinărie adevărată?
„Nu, eu nu cred asta. Majoritatea bărcilor de serie trebuie să respecte cerințele de clasificare deși într-adevăr pot fi cerințe diferite depinzând de locul unde urmează să navigheze barca. ”
În România, până acum 30 și ceva de ani, navigația de agrement era aproape interzisă, erau doar câteva bărci în singura marină de la acea vreme și alte câteva mai mici pe apele interioare. Acum lucrurile încep să se miște, avem câteva sute de bărci mai mari de 40 ft și mai multe marine care sunt aproape pline. Cum crezi că o țară ca România poate să recupereze din diferență comparativ cu țările care au o tradiție în acest domeniu? Cum putem să grăbim procesul de a crea o cultură nautică locală?
„Este o întrebare la care cu greu se poate răspunde. Una dintre cerințe este bineînțeles să ai ieșire la mare și apă bună pe care să navighezi. Din ceea ce înțeleg, voi aveți asta. Când mă uit cum s-a dezvoltat sailingul aici în Danemarca observ că sunt cluburile cele care au inițiat cursuri de sailing și au ajutat tinerii să învețe să navigheze. ”
Dacă ai avea o super putere să faci asta, în ce direcție ai ghida dezvoltarea industriei nautice într-o țară ca a noastră cu multe râuri și lacuri, Dunărea și Delta Dunării, 250 de km de litoral dar cu un peisaj nautic atât de slab populat?
„Aveți nevoie de cluburi de sailing și de bărci pe care oamenii să învețe să navigheze. Aici în Danemarca foarte mulți copii învață navigația pe veliere mici.
Partea socială a sailing-ului, faptul că faci asta împreună cu prietenii tăi este un element foarte important.
Navigația înseamnă tradiție. Cum vezi amestecul între experiența trecutului și noile tehnologii implicate în proiectarea și construcția de yachturi?
„Felul în care bărcile sunt proiectate s-a schimbat cu siguranță de-a lungul anilor. Îmi place să cred că este un fel de modă care intervine în procesul de design. ”
Fă-ți singur barca ta sau mai gândește-te!
Bărcile de astăzi sunt mai bune decât multe dintre modelele vechi?
„Mare parte din această dezvoltare a avut loc după dezastrul Fastnet din 1979. Bărcile erau până atunci proiectate după o regulă numită IOR, dar apoi a fost schimbată și a dus la crearea unor bărci mai sigure. Materialele de asemenea s-au îmbunătățit semnificativ de-a lungul anilor. Construcția de tip sandwich este mult mai întâlnită astăzi, folosind pentru miez materiale ușoare, epoxy și carbon.
Va mai exista în viitor navigație de agrement fără foiling?
„Sper cu tărie că va mai exista. Foiling este ok pentru anumite tipuri de bărci de curse, dar pentru majoritatea bărcilor de croazieră sper că ne vom descurca fără foiling și în viitor. ”
Ce barca ți-ar plăcea să ți se ceară să proiectezi? Care ar fi proiectul tău ideal?
„Mi s-au cerut multe tipuri de proiecte. La un moment dat m-am întrebat eu însumi cum ar arăta următoarea mea barcă și am creat o barcă de 39ft, UR-39, The Ultimate Cruiser.
Până acum nu am găsit încă pe cineva care să dorească să construiască acest proiect. Dar sunt mult mai multe proiecte care mă atrag, îmi plac mai mult bărcile de croazieră decât racerele.”
Ovidiu Niculeț, arhitect naval pentru nave mici și ambarcațiuni de agrement
Frumusețea se află în ochii celui care privește, se spune. Poate o barcă să fie frumoasă? Este doar un obiect de o anumită utilitate?
„Da, eu cred că poate fi frumoasă dar oamenii văd lucrurile diferit. Ceea ce eu consider frumos ar putea să nu fie la fel și pentru alții. ”
Ce barcă de la alți designeri ți-a plăcut atât de mult încât ți-ai fi dorit să o fi proiectat-o chiar tu?
„Sunt multe bărci frumoase pe care mi-aș fi dorit să le fi proiectat dar nu pot să precizez una anume.”
Care este preferata ta dintre bărcile pe care le-ai proiectat?
„Deerfoot 67 ‘Deerdancer’ este probabil favorita mea.”
Sindalah, noua destinație a luxului
Comentați?