În ultimii ani asistăm la o revigorare serioasă a yachtingului offshore, dar exista voci care spun că avem un litoral nu foarte practicat vara, agrementul nautic fiind inexistent iarna. Oare? În acest context de cvasi-inactivitate nautică în sezonul rece, mă întâlnesc pe ponton, în Portul Tomis, cu oameni a căror poftă de sailing, inclusiv iarna, mă pune pe gânduri. O sumedenie de întrebări imi vin în minte. Nu ezit să le pun. La ora la care aştern pe hârtie impresiile adunate, oamenii sunt pe mare şi iarna calendaristică e aici. Poate o fi ceva care merită încercat. Așadar, Ion Popescu, prin demersul său, „Sailevents”, ne arată că Marea Neagră oferă condiţii de sailing în extrasezon. Bărcile nu sunt pe cavalet decât trei săptămâni, primăvara, pentru operațiunile de întreținere a operei vii. Ion Popescu, pasionat de vele, navigator de formaţie, mi-a împărtăşit viziunea sa despre frumusețea litoralului românesc iarna, şi am pornit la discuţii în urma unei afirmaţii găsite în pagina de facebook „Sail” (@SailEvents.ro), ce prezinta activitatea cu imagini şi detalii.
“Cu noi, sezonul de sailing la Marea Neagră are patru anotimpuri” este manifestul unei activităţi comerciale, iniţiată din Portul Tomis la începutul acestui an. Un mesaj frumos şi inedit pentru pasionaţii agrementului cu vele şi nu numai. Navigaţi pe Marea Neagră, tot timpul anului?
R: … atât cât vremea permite. Dincolo de afirmaţia din mesajul pomenit, am ieşit cu barca ierni la rând şi nu s-a vrut câtuşi de puţin a fi o activitate comercială. Foarte multe voci, în special cei care vând sailing, spun că “sailingul de iarnă la noi la mare, nu se vinde”. Nu vine lumea. Într-adevăr, există inerţie şi reticenţă. Există reflexul activităţii de agreement sezoniere şi printre iubitorii de sailing. Vara sailing, iarna schi. Sau eventual cruising undeva, în zone calde. Asta e ce există. Dar există şi un precedent creat de ieşirile noastre pe mare în “extrasezon”, în mod constant, în ultimii cinci ani. Probabil inadecvat comunicat celor potenţial interesaţi de activitate, insuficient apreciat de cei din comunitatea asta. Ce nu exista? Lipseşte la noi o tradiţie şi cultură marinarească. Acel ceva transmis din generaţie în generaţie, nu poleială de marketing. Weekendul trecut, duminică, 19 Noiembrie, nor pe cer, altfel condiţii de sailing cum vara rar gasesti. Am ieşit la sailing aproape singur. Nu au fost doritori de ieşit pe mare, ca în weekendurile precedente. Cu siguranţă pe o vreme ca aceea, Marea Nordului şi Baltica erau ticsite de bărci. Deci mai trebuie lucrat la obiceiuri.
Proveniţi ca formaţie profesională şi experientă, din marina comercială. O opinie asupra agrementului nautic la noi, din această perspectivă?
R: E subiect pentru un alt articol. În câteva cuvinte: interesul e în crestere şi există oarece diversitate. Sper ca în această diversitate să ne încadrăm şi noi cu navigaţia cu vele, la Marea Neagră, de-a lungul întregului an calendaristic.
Care sunt perioadele propice pentru sailing la Marea Neagră?
R: Lunile noiembrie, decembrie, chiar şi ianuarie, în unii ani, sunt luni bune de sailing. In februarie, martie şi aprilie ieşim mai rar, dar ieşim şi atunci. Aceste luni coincid şi cu perioada de mentenanţă. A ieşi pe mare în extrasezon, ţine de comportamentul climatic în zona litorală, dictat de inerţia termică a apei de mare. Toamnele sunt lungi, septembrie e aproape lună de vară, dar luna octombrie, în prima decadă, e destul de turbulentă, cu succesiune a furtunilor şi activitate atmosferică intensă. Anunţă răcirea mai accentuată a uscatului. Totodată aceasta aduce cu sine o inversare a vântului termic, numită de noi “briza de iarnă”. Uscatul e rece, marea îşi păstrează temperatura mai ridicată. Briza de iarnă, sau persistenţa vânturilor de Vest în perioada noiembrie – ianuarie, cu viteze ce rareori depăşesc 25 Kn în zona coastei, dar de cele mai multe ori vânturi constante în zona 15-20Kn, produc liniştirea mării până la calm plat, sau cel mult un val de 0,5m, fără hulă.
Ţinem totuşi cont că iernile nu seamănă una cu alta. Primele ieşiri de “extrasezon” le-am făcut în perioada octombrie 2012 – aprilie 2013. Iernile ce au succedat, au adus vreme mai blândă şi am fost pe mare aproape weekend de weekend. Iarna trecută, 2016-2017, a fost ceva mai rece, cu aproape o lună de temperaturi sub zero. Am ieşit chiar şi atunci, şi au fost experienţe frumoase. Dar ne reamintim de februarie 2012, cu furtuna de iarnă teribilă, ce a distrus Portul Turistic Tomis în proporţie de peste 50% şi a cauzat daune materiale semnificative asupra ambarcaţiunilor.
Marea atinge minimul de temperatură în cursul lunii februarie.
Prin contrast, vara, vânturile de Vest sunt fenomene rare la noi pe litoral, sunt asociate fie cu brizele de uscat, ce sulfă pe timpul nopţii, fie specifice furtunilor de vară, extrem de violente, deci de nedorit. Vânturile tipice de vară la noi, pe timp de zi, sunt din sector Sudic, Estic sau Nordic, vânturi însoţie de val şi hulă, nu foarte confortabile.
De ce aţi sugera unui velist să încerce și sailingul de iarnă?
R: Ponderea celor interesaţi de sailing la Marea Neagră, înclină net în favoarea practicanţilor de sailing de regattă. Yachtingul a câstigat mult teren în ultimii ani, dar fenomenul este limitat la lunile mai-septembrie, şi anume un număr de weekend-uri în cursul acestor luni. Putem percepe regattele ca daysailing. Tot daysailing practicăm şi in lunile din afara circuitului de regatte, doar “ambalajul” este diferit. Dar celor ce iubesc experienţa sailingului rapid, nestânjenit de condiţia mării, le spun că folosim şi inventar de vele superior celui ce se regăseşte într-un inventar de regată, optimizare impusă de rating.
Atât timp cât discomfortul termic îl putem combate prin echipare adecvată, a naviga pe un performance cruiser cu vânt constant, de la coastă, fără mult shifting şi fără a produce val, oferă o senzaţie frumoasă. Barca alunecă uşor şi constant, aproape nu o simţi sub tine.
Ar fi o idee bună ca prima ieșire cu vele pe apă a cuiva să fie în “offseason”?
R: Oamenii vin cu noi pe mare în “offseason”, fie ca o extensie a activităţii lor de sailing din vară, fie la cursurile de “conducător de ambarcaţiune de agreement” sau “manevra navei cu vele” pe care le susţinem. Dar am avut oameni la prima ieşire iarna pe mare, inclusiv copii. Da, e ideal să iesi aici prima oară cu velier când bate Vestul şi nu e val. Aerul mai răcoros, lipsa valului, elimină angoasa de “rău de mare”, o condiţie ideală pentru un începător, de a se bucura de sailing.
Este orice barcă potrivită pentru sailing de iarnă?
R: Poate fi orice barcă cu bord liber suficient de înalt, un cockpit mai adânc, prevazută cu sprayhood. Velatura pe furling e o opţiune bună, deşi mai de preferat e o randă stocată în lazybag, cu două linii de terţarolă. Încălzirea de cabină este un opţional foarte practic, pe care evident, îl utilizăm din plin.
Ce pregătiri suplimentare se cer? Ne puteți descrie puțin echipamentul necesar?
R:În afara echipamentului de siguranţă personală şi de grup, aflat în inventarul bărcii, imaginaţi-vă într-o plimbare pe munte iarna. Acesta e echipamentul de purtat pe barcă. Hainele de schi sunt foarte bune. Echiparea de la corp spre exterior: bumbac, lână, impermeabil. La extremităţi, căciulă sau cagulă, glugă, mănusi de schi, încalţăminte de iarnă, călduroasă şi impermeabilă. Nimic special. Există şi echipament offshore, dar acesta e în garderoba celor care ies frecvent pe mare, în diferite condiţii. În rest, pe barcă: butelie de gaz încărcată, aragaz, ceainic, apă de băut, ceai.
Se poate vorbi și de comfort, sau doar de satisfacția de a fi făcut ceva inedit dar cu ceva strâns din dinți, frig, poate rău de mare, etc?
R:Revin cu comparaţia de mai sus, legată şi de comfort. Wintersailingul e o activitate puţin mai statică decât schiul, dar aici intervin câteva virtuţi de concepţie ale velierului. Ieşim pe mare cu “team sailboats”, veliere cu manevrele “la mână”, ce angrenează lucrul unui echipaj mai numeros, te pun în mişcare, iar frigul devine ceva subsidiar.
“Satisfacţie” este un lucru de ordin personal. Destul de puţini membri ai echipajelor noastre de extrasezon vin la bord din considerentul de a “bifa” ceva special. Există simpla dorinţă de a naviga cu vele şi de a nu fi constrâns de alternanţa vară/iarnă.
Sailingul iarna are doza lui de inedit, dar e ca o plimbare pe munte sau activitate de pârtie. Frig şi aici, frig şi acolo. Cu tot discomfortul termic cauzat de vânt în condiţii diferite de umiditate, pe mare temperatura iarna este cu pâna la 5-6* C mai ridicată decât pe uscat. Dealtfel discutăm despre daysailing şi rareori ieşirile noastre pe mare depăşesc 6 ore.
Povestiți-ne puțin despre sailingul făcut doar de plăcerea sailingului, fără cadrul unei regate, fără o destinație de cruising.
R: Sunt două poveşti. Una “îmbrăcată” în scopuri şi semnificaţie, atât de ordin personal cât şi de grup: inedit, satisfacţie personală, confidence building, şcoală, practică la bord, teambuilding, navigaţie costieră şi offshore, etc. Cealaltă complet golită de cele de mai sus: simpla bucurie a unei ieşiri pe mare, a vântului purtând barca, în compania prietenilor, cateodata şi a delfinilor, chiar şi oboseala sanatoasă ce o resimţi la sfârşitul unei zile de sailing. Cu siguranţă şi una, şi cealaltă, la sfârsitul unei astfel de zile, devin poveşti marinăresti.
La un pahar de rom presupun. Explică sailingul de iarnă de ce preferă marinarii romul?
R: Romul? E asociat cu tradiţia imperiilor maritime. Nu-i tradiţia noastră. Românul şi romul au în comun doar primele trei şi ultimile două litere. Că românul e mai marinar dacă bea rom, este formă fara fond. Noi romul îl folosim doar să aromăm ceaiul.
Cum ar decurge o zi de wintersailing?
R: Pe repede înainte ar fi aşa: prezenţa de plecare, instructaj, echipare / verificare echipament, pregătire şi manevra de plecare, pus vele în bătaie, volte, ampanări, taclale, bancuri, coborât vele, manevra de acostare, dezechipare, cârciumă, scapă cine poate…
Cum ar trebui să procedeze cei care doresc să participe în echipajele dumneavoastră de wintersailing? În special cei ce locuiesc mai departe de Constanţa?
R: Pe principiul „stay tuned”. Să-şi comute interesul pe activitate, care este una de weekend. Să sară în maşină şi să vină la Constanţa. A2 e mult mai liberă decât A3, până la o pârtie din Valea Prahovei. Congestia din trafic poate fi urmată de cozi la pârtiile de schi, fapt ce nu-ţi mai lasă mult timp să te bucuri de o zi frumoasă de weekend. În rest, şi la noi ca şi la schi, vin fiert, socializare. Petrecem „quality time” pe barcă iarna, chiar şi când vremea nu permite să ieşim din port. Poveşti marinaresti sunt multe, mici lucrări de matelotaj, mai aflăm câte ceva despre bărci şi navigaţie. Un fel de „şezătoare marinarească”. In plus, sunt destule localuri deschise iarna, fie în port, fie în zona veche a oraşului. Am pomenit lucrurile astea pentru că oamenii au tendinţa de a planifica din timp. Ori intervalul de prognoză ce poate anunţa o zi bună de sailing este de 36 la 48 de ore. Eu dau notice către echipaje chiar şi sâmbătă dimineaţă, cu 2-3 ore înaintea prezenţei de ieşire pe mare. Am invocat principiul „stay tuned”, pentru că orice iesire este „weather permitting”. Nu facem acte de bravadă.
E o vorba circulată printre bravii marinari de ceva vreme incoace: “a smooth sea never made a skilled sailor”. E bine să o privim circumspect. Faţă de vremea când lucram la bordul navelor iar mersul pe mare era “la impuse”, fie condiţiile bune sau rele, în activitatea de agrement nautic, vorbim de “agrement”. Pot adăuga o continuare zicalei de mai sus, aplicabila agrementului nautic, ce ţine de o prognoză a vremii corect evaluată şi bună planificare a ieşirii pe mare. Sună aşa: ”…but a skilled sailor never sails out in the rough”.
