Victorie românească la Marmaris Winter Cup 2022 – Clasa IRC 3
În Turcia sezonul de sailing se desfășoară practic non-stop, iar regatele nu fac excepție. Sezonul 2021 s-a încheiat pe 15 decembrie, iar 2022 a început pe 22 ianuarie.
De altfel, competiția Marmaris Winter Cup 2022, la care am fost prezent la invitația colegului Marian Tiță (Sailing Romania), skipper al velierului Bavaria 40CR înscris în corncurs sub pavilion românesc a fost a patra, de la începutul anului, din cadrul așa numitului „Winter Trophy” care numără numai puțin de 6 etape desfășurate între ianuarie și mai.
După acest trofeu, de-a lungul sezonului mai urmează alte cinci etape. În lunile de vară, iunie, iulie august nu se organizează regate oficiale, campionatul reluându-se din septembrie și încheindu-se în decembrie.
Toate aceste concursuri sunt organizate de clubul local de sailing din Netsel Marina Marmaris, fiind practic etape regionale. Chiar și așa prezența a fost impresionantă cu 30 de veliere înscrise la start, și împărțite pe cinci categorii conform clasificării IRC (0, 1, 2, 3, 4, 5).
Regata perfectă
Fără a intra în detalii legate de celelalte clase, noi am concurat cu LadySolare la clasa IRC 3, practic la clasa cruiser, clasa cea mai populată, cu 10 veliere la start.
Etapa s-a desfășurat pe parcursul a două zile, cu un format destul de familiar, pe o vreme superbă cu vânt de 8-12 noduri, fără val. În prima zi, sâmbătă începând cu ora locală 11.00 s-au desfășurat două curse inshore, scurte, cu lungimea de 2 mile nautice de la linia de start la baliza din vânt, curse în care am sosit odată pe locul secund, la prima și pe locul 1 la cea de-a doua. Conform regulamentului toate rezultatele se iau în considerare.
Duminică s-a desfășurat o cursă de tip coastal, care a însumat undeva la la trei ore și care a beneficiat de o primă baliză poziționată în vânt care a trebuit dublată cu tribordul și traseul mergând spre ieșirea din golful Marmaris, unde se efectua întoarcerea după o mică insulă. Cursă pe care în final am caștigat-o clar.
Echpajul Sailing România a fost unul mixt, cel mai important aport fiind al timonierului Burak Algon, foarte experimentat și bine cunoscut între sailer-ii localnici, din palmaresul său făcând parte și prezența în clasa TP52. Tayfun Oztuna a fost pe rând tactician și runner ajutând acolo unde era nevoie, iar Murat Okay s-a ocupat de trimming-ul gennaker-ului. Bowman a fost Vildan Kibar, în timp ce Vitalie Bumbu și Dragoș Asoltanei s-au ocupat perfect de trimmingul jib-ului, Daniel Coman a fost mast, eu am avut grijă de main sail, iar Marian Tiță a coordonat practic trimming-ul, strategia și comunicarea pe barcă.
Echipajul mixt – o experiență în sine
Performanța echipajului LadySolare este cu atât mai importantă cu cât și cruiserele au parcurs același traseu ca și racer-ele, doar starturile fiind decalate cu 5 minute.
În plus, în formula finală nu ne-am cunoscut decât vineri, cu o zi înainte de cursă, când am ieșit și la un antrenament cu velele de curse, pe un vând de 20 de noduri cu 25 la rafală încheiat însă relativ repede, ca urmare a unei mici probleme tehnice și a condițiilor meteo nefavorabile
Mai mult comunicarea pe barcă a fost puțin dificilă între posturi, din motive de viteză, fiecare vorbind practic pe limba lui, și în engleză între noi. Dar a fost și asta o experiență în sine.
Desigur, meritul principal al rezultatului aparține colegilor turci, și în special lui Burak care a intuit foarte bine vântul. Pentru că Marmaris după cum știți se află poziționată într-un golf, cu o deschidere mică spre mare. Asta face să nu existe practic valuri, iar vântul care preponderent bate dinspre vest să sufere diferite interferențe datorită formelor de relief pe care le întâlnește în cale. Astfel, am avut în același leg, un vând de 10-12 noduri, dar și momente de acalmie la trecerea prin dreptul vârfurilor mai înalte sau devântări în canalul de ieșire și lângă insule.
Condiții în care cunoștiințele locale pot fi decisive, și unde skipperul ar trebui să anticipeze foarte bine unde va rămâne fără vânt și în cât timp va intra iar în rafală. A fost din punctul meu de vedere o cursă pe care am câștigat-o în primul rând tactic, dar și tehnic, pentru că deși nu ne știam între noi și nu porneam nicidecum cu gândul la victorie, motivația, atenția și reacția rapidă ne-au adus în final o victorie clară, nu doar în urma corectării timpilor cât și fizic.
Pentru mine a fost o super experiență, practic prima mea prezență la o regată în afara țării, unde am concurat pe o amabracațiune cu care nu eram familiarizat și cu un echipaj pe care l-am cunoscut în întregime cu o zi înainte de start.
Chiar dacă turcii au fost brici, nici noi românii nu ne-am făcut de râs făcând un trimming perfect în condițiile unei curse foarte strânse, cu echipaje concurente experimentate.
Din punctul meu de vedere, toți românii au fost la înâlțime, niciun post nu a scârțâit, iar faptul că triming-ul a mers bine i-a permis timonierului să extragă maxim, și uneori chiar mai mult, din cruiserul nostru de aproape 11 tone. Marian Tiță poate fi foarte mândru de ceea ce a realizat într-un timp foarte scurt și îl admir sincer pentru modul cum a gestionat relațiile „internaționale” din cadrul echipajului LadySolare.
Ce m-a impresionat cu adevărat
Trebuie să vă mărturisesc că nu știam mare lucru despre Marmaris, cu atât mai puțin despre sailingul din Turcia. De aceea am și acceptat invitația lui Marian de a participa la această regată.
În final s-a dovedit cea mai bună decizie posibil. În primul rând am început sezonul de sailing cu o victorie ceea ce este fabulos, iar în al doilea rând tot ceea ce a fost pe lângă cursă m-a impresionat într-un mod foarte plăcut. Nu vă mai spun că între hotel și marină erau aproximativ 2km, lar la sugestia lui Marian am închiriat o bicicletă combinând astfel sailingul cu fitness-ul.
În plus, ospitalitatea turcilor, serviciile impecabile, marina de cinci stele experiențele gastronomice și oamenii fantastici pe care i-am întâlnit nu pot întregi nici pe departe tabloul real.
Bune practici
Am fost impresionat de ospitalitate și de profesionalism, iar în acest din urmă caz vă spun doar atât: în timpul antrenamentelor a apărut o ruptură la jib care risca să compromită vela și cursa de a doua zi; la revenirea în marină, pe ponton, ne aștepta deja un tehnician de la atelierul de reparații, iar sâmbătă la ora 10.00 vela reparată era deja montată pe barcă! Și cam așa se rezolvau acolo toate problemele.
Mai cârcotaș prin natura meseriei am încercat să găsesc ceva de criticat. Am observat însă, cel puțin în organizarea competiției, că totul merge ca o mașină bine unsă, cu oameni rutinați, fără greșeli și poticneli. Totul a început și s-a terminat la ora stabilită, dar dintre toate, cel mai mult mi-a plăcut ideea ca în seara dintre curse, sâmbătă, când în mod tradițional echipajele se întâlnesc pentru o mică petrecere, să fie organizată festivitatea de premiere pentru regata precedentă.
La început am fost ușor contrariat, dar am înțeles ideea: duminica până la afișarea rezultatelor finale, majoritatea se grăbesc să plece pentru a fi la job luni. Și astfel nu prea mai rămâne nimeni la premiere. Așadar ideea de a organiza festivitatea de premiere la regata următoare este perfectă, mai ales că după prima zi de concurs toată lumea este prezentă și se bucură de premiile meritate. Pe de altă parte această practică te și „obligă” să fii prezent și la următoarea regată.
Și ar mai fi ceva, media. Pe barca start, pe un velier adicent flotilei de concurs pe rib-uri erau prezenți camerameni și fotografi care au suprins întreaga atmosferă. De altfel, am și întîrziat puțin redactarea materialului pentru a primi fotografiile oficiale.
Felicitări organizatorilor, felicitări colegilor români și turci din rchipajul LadySolare – Sailing România!
Galerie foto ziua 2