Superyachturi în slujba științei

Tendințe

Adrian Dragan1 mai 202555 Vizualizări

Tot mai multe ambarcațiuni de lux care găzduiau odinioară starurile pentru vacanțe și petreceri fancy devin spațiu de lucru pentru oamenii de știință care explorează mările și oceanele lumii. Și nu lipsesc nici proiectele gândite din start pentru a avea și rol de nave de cercetare.

Fără îndoială, dacă arunci o privire în spațiile de depozitare ale bucătăriilor de pe un superyacht te aștepți să găsești ingrediente rafinate și nu capete de ton. Perfect adevărat în mod normal. Însă există și cazul din urmă.

Evident, în condiții speciale. Așa cum s-a întâmplat anul trecut, atunci când Seahawk, ambarcațiunea construită de Perini Navi în 2013, a plecat într-o croazieră către Pacificul de Sud.

Și nu este deloc o surpriză. Căci în 2019, Jurgen Friedrich, director non-executiv și acționar al brandului de fashion Esprit Holdings, cel care comandase ambarcațiunea, i-a vândut-o lui Adam Alpert. Iar acesta este fost director la Biotek, firmă fondată de tatăl său, Norman, companie care produce și vinde instrumente științifice și software asociat utilizate în cercetarea de bază în științele vieții.

Și chiar dacă tot în 2019 Adam ceda business-ul către Agilent Technologies, pentru 1,165 miliarde de dolari, acesta nu a rupt legătura cu oamenii de știință. Așa se face că i-a primit la bordul ambarcațiunii sale, în călătoria despre care aminteam, pe câțiva cercetători marini de la universități din Franța și SUA, care, timp de zece zile, au urmărit modele de migrație ale rechinilor tigru în Arhipelagul Tuamotus din Polinezia Franceză.

Iar capetele de ton din cutiile frigorifice reprezentau o momeală pentru locațiile în care au fost amplasate receptoarele menite să capteze date critice despre această specie de rechin amenințată cu dispariția.

Și nu a fost singura experiență de acest gen pentru Seahawk. Yachtul a găzduit și alți oameni de știință care studiază modelele de migrație ale altor specii pelagice, cum ar fi mantele, sau a contribuit la cercetarea recifilor de corali din Insulele Lau din Fiji. Stephen Edwards, unul dintre cei care au rolul de căpitan pe Seahawk, recunoaște că tipul de echipament pe care oamenii de știință îl aduc cu ei nu se potrivește întotdeauna cu stereotipul legat de „perfecțiunea superyacht-ului”.

„Nu suntem o navă de cercetare cu laboratoare științifice și puncte speciale de lansare. Suntem o barcă cu pânze standard, așa că, uneori, acomodarea echipamentului științific a necesitat puțină improvizație care nu arăta un superyacht. Însă acest lucru contează mai puțin. Important este că am putut să contribuim la o activitate care are o greutate aparte pentru întreaga omenire”, spune Edwards.

Iar acest exemplu nu este singular. Căci tendința ca yachturile să fie împrumutate oamenilor de știință devine din ce în ce mai comună în zilele noastre în contextul în care proprietarii sunt tot mai interesați să nu se rezume la declarații atunci când vine vorba despre promovarea durabilității prin intermediul navelor lor.

Mai mult, și companii specializate în croaziere, precum Viking și Ponant, au intrat în acest joc, prin intermediul navelor de expediție de lux dotate cu laboratoare de cercetare. Subiect despre care, de altfel, aveți mai multe detalii, chiar în acest număr.

România parte din ecuația superyacht-urilor Explorer

În plus, faptul că vorbim despre o tendință este perfect reliefat și de proprietarii care încă de la faza de proiect gândesc nave hibride de cercetare. Iar aici avem exemplul miliardarului norvegian Kjell Inge Røkke.

Cel care și-a propus să-și pună la bătaie banii pentru a sprijini eforturile guvernelor planetei care sunt interesate de viitorul acesteia. Și aceasta pentru că, spune el, din motive obiective (sau, uneori, subiective), aceștia nu pot să pună-n practică suficient de rapid măsurile necesare pentru a aborda criza de mediu din oceane. Dar și pentru că dorește să-i întoarcă mării serviciul pe care i l-a făcut, averea sa fiind construită inițial cu un business global legat de pescuit.

Planul său cuprinde trei puncte concentrate pe soluții practice: schimbările climatice, materialele plastice și pescuitul excesiv. Iar piesa centrală este o ambarcațiune cu care ne putem mândri și noi. Pentru că a fost realizată în România, la Tulcea, în șantierele VARD.

Vorbim despre REV Ocean, care se află deja în Norvegia, pentru a prinde contur final în 2026. Atunci când va reprezenta nu doar cel mai mare superyacht din lume, ci mult mai mult decât atât. Căci urmează să fie complet echipat cu mai multe laboratoare pentru diferite discipline, precum și cu echipamente științifice avansate, astfel că va putea foarte ușor să îndeplinească trei sarcini: charter, cercetare și expediție.

REV vine de la Research Expedition Vessel și va putea găzdui, în condiții de lux (comparativ cu alte nave științifice), 60 de oameni de știință și un echipaj de 30 de marinari. Nava în sine este eminamente verde, cu propulsie diesel-electrică ultra-eficientă și filtre de particule pentru evacuare.

Chiar și carcasa a fost proiectată pentru a reduce poluarea acustică subacvatică. REV beneficiază, de asemenea, de tehnologia de colectare a plasticului de suprafață și poate arde câteva tone de deșeuri pe zi la temperaturi foarte ridicate pentru a distruge gazele nocive și a crea energie termică.

Dar, lucrurile merg mai departe. Așa cum spuneam, REV este „un think-tank plutitor” croit pentru a duce oameni de știință și experți în tehnologie până în cele mai îndepărtate părți ale pământului. În faza finală va beneficia de o mulțime de laboratoare, inclusiv pe submarine, un hangar de cercetare și dezvoltare, facilități de imprimare 3D, un atelier de sudură, și chiar studiouri de editare pentru realizatorii de documentare.

Setul subacvatic include, alături de amintitele submersibile, vehicule autonome, dar și sondele eco (un tip de sonar) care pot identifica peștii și chiar sedimentele de sub fundul mării fără a preleva mostre. Chilele sunt echipate cu hidrofoane super-sensibile pentru a asculta mamiferele marine, în timp ce un sistem avansat de „pompare cu traul” colectează specii vii la până la 3.000 de metri, astfel încât oamenii de știință să le poată examina și elibera nevătămate.

Røkke a promis alte 150 de milioane de dolari pentru toate costurile din primii trei ani de activitate – oferind astfel acces gratuit cercetătorilor. Apoi, fundația va încerca și eco-turismul ca sursă de finanțare. Timp de 4 luni pe an, 60% din locurile de cazare sunt deschise turiștilor interesați să-și petreacă vacanța alături de oameni de știință, pe mare, iar pentru alte 4 luni pe an, vasul poate fi închiriat integral de clienți bogați, drept yacht de lux, dotat cu propriul său „canal Discovery live”.

Și că planurile sunt serioase o demonstrează și faptul că în așteptarea primei expediții, Røkke a cooptat-o în proiect pe Nina Jensen, fostul CEO al WWF Norvegia. Care este entuziasmată de modul în care decurge colaborarea.

Nina Jensen – CEO al REV Ocean

„Am fost ușor sceptic pentru început. Am fost foarte mulțumit că lucrez pentru WWF – am petrecut, de fapt, cea mai mare parte a unui an hotărând să ocup acest post, proprietarul suna aproape în fiecare zi. Mi-am dat seama că e serios, chiar vrea să facă diferența. Și nu vei salva oceanul doar prin idealism. Așa că am acceptat. Și totul merge minunat. Dacă suntem de acord că ceva este o idee grozavă, atunci pur și simplu putem trece la treabă. Nu avem procese complicate de luare a deciziilor și nu trebuie să alergăm în căutarea finanțării, pur și simplu o putem face”, spune Jensen. Iar lucrurile se mișcă în acest sens. Proiectul REV Ocean include World Ocean Headquarters, care urmează să fie construit în Norvegia, Plastic REVolution Foundation, care va crea soluții viabile din punct de vedere comercial la problema plasticului și platforma open source Ocean Data. „Există atât de multe informații despre ocean, dar nu a existat niciun loc care să le combine pe toate și să le transforme în informații utile, agregate”, spune Jensen.

Ocean Xplorer

Alte ambarcațiuni de acest gen sunt deja în apă. După o reconstrucție de doi ani la Damen, care a inclus adăugarea de laboratoare de cercetare, precum și a unui centru media proiectat de regizorul de film James Cameron, OceanXplorer a plecat în călătoria ei inaugurală în noiembrie 2020 pentru a studia secretele Mării Roșii.

A fost doar prima aventură dintr-o lungă serie neîntreruptă de atunci. Nava de 285 de picioare este nava amiral a OceanX , o inițiativă de explorare oceanică fondată de oamenii de afaceri americani Ray Dalio și fiul său, Mark. Și care se bucură și de sprijinul Prince Albert II of Monaco Foundation.

Un alt exemplu este Plastic Odyssey , care a plecat la finele lui 2022 într-o expediție pe mările și oceanele lumii care va dura trei ani și al cărei scop este acela de a combate poluarea cu plastic în unele dintre cele mai afectate zone oceanice.

Cu brandul francez de frumusețe L’Occitane en Provence ca sponsor principal, nava de 131 de picioare este echipată cu un laborator de cercetare și dezvoltare, mașini de reciclare și un demonstrator de reciclare.

Lista poate continua. Și, cu siguranță, pentru că avem de-a face cu subiecte extrem de interesante, vom mai reveni în viitor pentru a vă prezenta amănunte de la cele mai importante proiecte de acest gen.